Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali ai construcţiei sale. Sănătatea şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii adecvate, aduce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viata sanatoasa.
Omul, fie că îi place sau nu, este, ca orice fiinţă de pe Terra, o verigă a lanturilor trofice, ceea ce înseamnă că prin intermediul hranei sale, schimbă informaţie, materie şi energie cu mediul înconjurător.
Omul modern riscă, prin produsele alimentare cu un grad mare de procesare, să îşi denatureze grav nu numai sănătatea,ci si starea mentala,de spirit.
Organismul omului se menţine cu atât mai sănătos cu cât alimentaţia este mai echilibrată. O alimentatie diversificata, individualizată (după modul de viaţă, sex, efort, starea de sănătate), corect compusă din punct de vedere caloric şi care respectă raportul optim dintre substanţele principale (glucide, proteine, lipide, fibre vegetale), poate fi considerată a fi alimentaţie echilibrată.
Dieta sanatoasa poate reduce riscul de aparitie a unor boli. Nutritionistii americani recomanda pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate in fructe, legume, cereale si produse lactate degresate. De asemenea, se recomanda atentie la numarul de calorii consumate, pentru a reduce riscul aparitiei obezitatii, limitarea consumului de alcool si eliminarea din alimentatie a produselor cu un continut crescut de sare, grasimi saturate,colesterol si zahar. Activitatea fizica este o parte importanta a acestui regim. Un program de exercitii fizice cu durata de 30 pana la 90 de minute zilnic este suficient.
Specific, o dieta sanatoasa poate ajuta:
- o dieta cu un continut scazut in grasimi (cereale, fructe, legume, produse lactate degresate) poate reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, bolilor degenerative cerebrale, accidentelor vasculare cerebrale si a diabetului zaharat; poate de asemenea preveni aparitia anumitor forme de cancer
- limitarea consumului de grasimi saturate, care se gasesc in carnea grasa, branza, smantana, unt, poate reduce nivelul de colesterol si riscul de aparitie a bolilor cardiace si a hipertensiunii arteriale
- inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi monosaturate, precum uleiurile de masline sau rapita, ajuta la scaderea colesterolului “rau” (LDL)
- acizii omega-3 si omega-6 ce se gasesc in grasimile polinesaturate (in alimente precum pestele, nucile, boabele de soia si in) au un efect protectiv impotriva bolilor cardiace
- eliminarea sau reducerea acizilor “trans-fatty” care se gasesc in uleiurile hidrogenate (de exemplu uleiurile partial hidrogenate) poate ajuta la scaderea nivelului colesterolului
- o dieta bogata in fructe si legume furnizeaza antioxidantii necesari (precum beta-carotenul sau vitaminele C si E) si protejeaza organismul de distrugerile produse de radicalii liberi de oxigen, reducand astfel riscul aparitiei bolilor cardiace, a cancerului si a hipertensiunii arteriale.
Nu trebuie facute modificari drastice dintr-o data in dieta, deoarece privarea de alimentele favorite duce la esecul initierii unei diete sanatoase. Modificarile habituale trebuie facute incet, gradat.
Se pot folosi indicatiile de mai jos:
- consumarea painii integrale in locul celei albe
- consumarea orezului brun in locul celui alb
- consumarea de paste fainoase facute din faina integrala, in locul celei albe; se poate incerca si o mixtura a celor doua
- consumarea laptelui degresat 1% in locul celui nedegrasat sau degresat 2%
- consumarea branzeturilor si a iaurturilor degresate
- adaugarea unor cantitati mai mari de fructe si legume in mancaruri sau consumarea lor sub forma de gustari
- adaugarea de spanac, rosii, castravete si ceapa in sandwich-uri
- consumarea de fructe si cereale.
Orice metoda de a schimba stilul de viata si de alimentatie trebuie insotita si de miscare:exercitii fizice,plimbari lungi in parc,plimbari pe bicicleta,role;orice implica miscare face bine pentru sanatate si pentru echilibru in viata noastra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu